Sărbătoarea centrală a acestui ciclu calendaristic, denumit în registrul arhaic al sărbătorilor și Anul Nou de primăvară, reprezintă victoria luminii asupra întunericului, a vieţii asupra morţii. Sărbătoarea Paștelui este precedată de un post aspru de 7 săptămâni. La mijlocul postului se aleg ouăle pentru a fi încondeiate. Sărbătoarea ce precede Sărbătoarea Paștelui, „Săptămâna Patimilor”, este încărcată cu o simbolistică specială: post aspru, începerea deniilor, Joia Mare (când se încondeiează ouăle), Vinerea Seacă (Prohodul Domnului Iisus Hristos), Sâmbăta ce precede Învierea Domnului. Noaptea învierii în zona Botoșanilor este însoțită de credința că cerul este deschis, că morții revin la casele de unde au plecat ș.a.
Sintagma „Paștele fudulul” în opoziție cu „Crăciunul sătulul” este valabilă și astăzi: fiecare membru al familiei trebuie să se înnoiască cu o piesă vestimentară.