Biserica din bârne, cu Hramul ,,Adormirea Maicii Domnului’’, satul Hilișeu – Crișan

Biserica din bârne, cu Hramul ,,Adormirea Maicii Domnului’’, satul Hilișeu – Crișan, comuna Hilișeu Horia este una dintre capodoperele arhitecturale ale României. Biserica din satul Corjăuți, parohia Hilișeu-Crișan a fost construită în anul 1813.

Ca formă arhitecturală această biserică face parte din tipul bisericilor de lemn moldovenești, construcții făcute din fugă în epoca decadenței. Acoperișul este în formă de șarpantă. Pridvorul de formă pătrată cu latura de 4,70 m, iluminat de o singură fereastră în partea de apus, despărțit de restul bisericii printr-un perete de scândură cu o deschidere arcuită. Naosul are formă pătrată cu latura de 6 m, iluminat de trei ferestre, două spre sud și una spre nord, de formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 60/30 cm. Bolta naosului are formă de sabie întoarsă și căptușită cu scânduri ca și pereții interiori ai bisericii. Altarul are forma semicirculară cu raza de 5m despărțit de naos prin catapeteasmă și înălțat cu o treaptă, iar în partea de răsărit prevăzut cu o fereastră de aceeași formă și dimensiuni ca și cea din naos. Biserica este în general lipsită de elemente decorative. Nu se cunoaște numele arhitectului care a făcut planul acestei construcții. Scheletul catapetesmei este din lemn de tei, făcut pentru trei rânduri de icoane și portal. Catapeteasma este făcută înainte de anul 1800 și se presupune că este de aceeași vechime cu biserica. Icoanele de pe catapeteasmă sunt făcute din lemn de tei, pictate în stil bizantin, corect executate și bine conservate. Nu se cunoaște numele pictorului care a executat aceste picturi. Toate icoanele sunt încadrate în rame simple și poleite. Ușile împărătești sunt sculptate în frunze și ramuri poleite.Turnul clopotniţă şi zidul exterior, construite pe la 1859, de Ana Curt, reprezintă o operă de artă în sine.

             Zidul de incintă este decorat cu 13 statuete, reprezentându-i pe cei 12 apostoli şi pe Iisus Hristos, sculptate în stil baroc. Iisus, binecuvântând cu o mână şi ţinând în cealaltă mână globul pământesc, este aşezat deasupra porţii de intrare în clopotniţă, fiind încadrat de siluetele a doi îngeri. Ceea ce frapează este dimensiunea statuilor, sculptate cât un stat de om.

Biserica de lemn cu hramul ,,Sfânta Treime’’ și ,,Sfinții voievozi’’, Satul Talpa

Biserica de lemn cu Hramul ,,Sfânta Treime’’ și ,,Sfinții Voievozi’’ din satul Talpa, comuna Cândești a fost ctitorită în 1777 de către boierul Teodor Volcinschi fiind  ridicată din bârne căptuşite cu scândură, în plan de navă, având pridvorul cu turlă şi clopotniţă închisă. Din pridvor, printr-o uşă se intră în naos şi apoi în altar. În dreptul naosului este un contrafort, iar pe peretele opus sunt doi contraforţi. La 1860, Ioan Volcinschi cu soția sa Ana au reparat biserica, reînnoind catapeteasma. În 2013 biserica a fost restaurată.

Biserica de lemn cu hramul ,,Sfinții Împărați’’ din Horlăceni

La numai câţiva kilometri de Dorohoi, pe un drum lateral ce se desparte de şoseaua Sucevei şi urcă spre pădure, se află satul Horlăceni, cea mai veche aşezare din Moldova, aşa cum consemnează documentele istorice. De numele acestui sat se leagă şi o biserică de lemn cu o îndelungată istorie, Biserica cu Hramul ,,Sfinții Impărați’’. Ridicat în vârf de deal, în centrul fostei vetre a satului, acest miniatural lăcaş serveşte comunităţii de mai bine de două veacuri. Astăzi, în jurul său, sus, sub poala pădurii, se mai găsesc doar câteva case. Satul s-a dezvoltat în vale, mai aproape de şoseaua asfaltată ce leagă Dorohoiul de Suceava, însă biserica a rămas acolo, pe deal, ca un simbol al rezistenţei şi trăiniciei. Croită din bârne de stejar cioplite din bardă, din lemnul “de pe loc” bisericuţa a ţinut piept timpului, însă cu urme vizibile pe veşmântul său fragil. Tocmai de aceea parohul locului, pr. Elidor Pintilie, a iniţiat, cu sprijinul şi consilierea specialiştilor de la Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Botoşani, un amplu şi migălos proces de restaurare.

Lăcaşul de la Horlăceni a fost ridicat la 1779, pe cheltuiala boierului Constantin Stroici, stăpânul de atunci al moşiei Horlăcenilor, cel care a ctitorit şi biserica de la Prelipca, un sat din imediata vecinătate. Biserica de lemn cu hramul “Sf. Împăraţi” de la Horlăceni (com. Şendriceni) este construită din bârne de stejar, încheiate la colţuri în cheotori şi aşezate pe o temelie de piatră de râu. Pentru o mai bună protecţie împotriva frigului şi a umezelii, de-a lungul timpului pereţii de bârnă au fost blăniţi cu scândură, atât la interior, cât şi la exterior. De asemenea, interiorul a fost tencuit cu ciment în urmă cu 30 de ani. Pridvorul a fost adăugat construcţiei ulterior. Iniţial, acoperişul a fost de draniţă, înlocuită, în timp, cu tablă zincată.

Biserica din bârne de stejar Vârgolici, cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului’’

Biserica din bârne de stejar Vârgolici, cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului’’, un monument de arhitectură istorică ce aparține ținutului Dorohoi datând din 1779. ,,Bisericuța este construită din bârnă de stejar pe temelie de piatră, ridicată mai sus de 1 m, are legătura bârnelor împreunate cu bolțile de sus din pridvor, centru și altar, formând un tot unitar, arătând arhitectura și construcția veche, solidă a veacurilor trecute, motiv pentru care a și fost trecută în rândul monumentelor istorice. Ctitorii bisericuței de lemn au fost credincioșii împreună cu preoții lor’’(Coțofrei, Grigoraș, Mandachi, 2007).  

,,Forma de corabie a bisericii este dată de acoperișul cu pante repezi și odgonul sculptat pe pereții exteriori, care simbolizează speranța creștină. Locașul de cult nu a fost pictat nici în interior nici în exterior, dar a fost vopsit în interior în mai multe rânduri. Catapeteasma beneficiază de o pictură în ulei, în stil bizantin, zugrav fiind Anania de la Suceava. În curtea bisericii a fost și cimitir, până la construirea celui nou, actualul cimitir Eternitatea’’(Coțofrei, Grigoraș, Mandachi, 2007).

Pentru ca amintirea lui Dumitru Furtună să dăinuiască veșnic, în toamna anului 1900, la inițiativa profesorului universitar dr. Gheorghe Macarie, s-a ridicat un bust din bronz (sculptor Constantin Crengăniș), care a fost așezat în curtea bisericii.

Biserica de lemn cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului’’, satul Prelipca

Biserica satului ,,de peste tei’’ sau biserica de lemn cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului’’ din satul Prelipca, comuna Văculeștia fost ridicată la 1778, din grija boierului locului, Constantin Stroici. Este construită din bârne de stejar, încheiate la colţuri „în coadă de rândunică“ şi aşezate pe o temelie de piatră de râu. De-a lungul timpului, pentru a proteja interiorul de curenţii reci de aer, precum şi de umezeală, bârnele au fost blănite cu scândură. De asemenea, draniţa de pe acoperiş a fost înlocuită cu tablă zincată. Intrarea în micul lăcaş se face printr-un pridvor  deasupra căreia se află turnul clopotniţă.

Începută de boierul Stroici, la 1778, construcţia  a fost încheiată la 1783 de banul Ghiţescu şi soţia sa, Profira. Primele lucrări ample de restaurare au fost făcute în 1926, cu cheltuiala sătenilor. Apoi, la 1938, soclul de piatră pe care sunt aşezate bârnele a fost întărit. Din păcate, odată cu trecerea timpului, zestrea de interior a micii biserici s-a împuţinat, multe dintre obiectele de patrimoniu pierzându-se pentru totdeauna. Astăzi, cea mai de preţ podoabă a bisericii este catapeteasma.

Biserica de lemn cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului’’ din satul Saucenița

Biserica de lemn cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului’’ din satul Saucenița, comuna Văculești, carea fost făcută în 1794 de către C. Zoițanu cu mama sa Zoița. Documentele consultate arată că biserica din satul Saucenița avea hramul „Adormirea Maicii Domnului” în 1874, 1899, 1930 etc., dar are în prezent hramul „Nașterea Maicii Domnului”.

Probabil după anul 1930 s-au făcut lucrări de reparații majore în urma cărora biserica a fost resfințită și i s-a schimbat patronul.

Biserica din bârne cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, satul Brăești

Biserica din bârne de stejar, cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului’’, satul Brăești, comuna Brăiești – o capodoperă a artei lemnului .La jumătatea distanţei dintre Botoşani şi Dorohoi, în Brăeşti, se găseşte una dintre cele mai frumoase ctitorii în lemn ale acestei zone. Bisericuţa, construită în prima jumătate a veacului XVIII, de boierul Miron Gorovei, e poate cea mai reuşită plăsmuire în lemn a dibăciei şi gingăşiei meşterilor de altădată.

            Nu poţi vorbi despre bisericile de lemn ale Moldovei fără a păstra locul cuvenit lăcaşului de la Brăeşti – jud. Botoşani. De dimensiuni modeste, bisericuţa adună tot ce e mai valoros ca arhitectură şi decor în ceea ce numim generic arta lemnului. Mică, fără turle impozante, cu un cerdac decorat cu infinită migală şi gingăşie, cu scara de lemn sprijinită de acoperiş, la fel ca în curţile gospodarilor de odinioară.

            Deşi înscrisă pe lista monumentelor istorice de categoria A (de interes naţional) din judeţul Botoşani, biserica de lemn de la Brăeşti nu se bucură de o foarte mare atenţie în circuitele turistice ale zonei. Turiştii ajung aici foarte rar, chiar dacă monumentul este foarte bine semnalizat şi se află chiar la drumul naţional ce leagă Dorohoiul de reşedinţa de judeţ.

Poate cel mai important aspect ce merită subliniat este acela că în bisericuţa de lemn de la Brăeşti încă se slujeşte, chiar dacă nu în mod constant.

            Lăcaşul a fost singurul ce a deservit aşezarea de la Brăeşti până după 1800, când a fost ridicată biserica de zid, din sat.

Printre oaspeţii de seamă ce i-au călcat pragul se numără Regele Mihai I al României (în 1998)

Sursa foto: wikipedia.ro

Biserica de lemn din Cervicești

Biserica de lemn construită în anul 1787 (Cod L.M.I./2004 – BT-II-m-B-01954). Construcţie de lemn în formă treflată, cu un pridvor alipit în partea de sud, deschis, susţinut pe şapte stâlpi de lemn care susţin învelitoarea, cu pronaos, naos și altar. Între pronaos şi naos este un perete despărţitor prevăzut cu trei uşi de acces. Pe pronaos, naos şi altar există câte o cupolă. În afară, există o clopotniţă din lemn. Deasupra uşii de la intrarea în pridvor este o inscripţie indescifrabilă.

Biserica din bârne de stejar, cu hramul „Sfinţii Arhangheli” din satul Agafton

Biserica din bârne de stejar, cu hramul  „Sfinţii Arhangheli” din satul Agafton, comuna Curteşti ( Cod L.M.I./2004 – BT-II-m-B-01947.02 ). Construită în anul 1740, având ctitor pe Ieromonahul Agafton. Plan: pronaos, naos, altar şi pridvor cuprins în planul iniţial. Interiorul bisericii are pictură în frescă executată de pictorul arhimandrit Vartolomei în 1956.

Sursa foto: agafton.mmb.ro

Biserica din bârne aparente, cu hramul „Schimbarea la faţă”, satul Schitul Maici

Biserica din bârne aparente, cu hramul „Schimbarea la faţă” din satul Schitul Maici, comuna Cristeşti ( Cod L.M.I./2004 – BT-II-m-B-02000). Construită în anul 1762. Pe peretele despărţitor dintre pronaos şi naos apar menţionaţi ctitorii „Această biserică a fost făcută de Dumnealui Iordache Esăcescu Postelnicu, dumnealui cu maica sa Safta, în domnia lui Grigorie Voevod 1759 – Pomeneşte Doamne pe robul tău Toader meşteru”. Uşa de la intrare şi peretele dintre pronaos şi naos au ornamente sculptate (rozete şi cruci).

Sursa foto: romaniamama.ro