Municipiul Botosani – date geografice
Municipiul Botoşani este poziţionat în partea de nord-est a ţǎrii, la 476 km distanţǎ faţǎ de Bucureşti pe calea ferată şi 429 km pe şosea, fiind străbătut de meridianul de 26° 41’E şi de paralela de 47° 44’N.
Din punct de vedere fizico-geografic, municipiul este situat în zona de contact dintre dealurile înalte de pe stânga văii Siretului, în vest, şi aceea a dealurilor joase ale Câmpiei Moldovei, ce se întinde spre est.
O ghirlandă de sate marchează contactul dintre cele două zone de relief diferit: Cristeşti, Văculeşti, Brăeşti, Leorda, Curteşti, Costeşti, Copălău, Flămânzi.
În apropierea acestei limite geografice, pe un platou de o remarcabilă netezime (uşor înclinat de la 200m în nord la 160m în sud) s-a format oraşul Botoşani. Vatra acestuia s-a extins treptat spre nord, până dincolo de satul Popăuţi, înglobat în oraş, ajungând în prezent până pe dealul Cătămărăşti, iar la sud, până pe valea Teascului. În partea de nord a municipiului se găseşte bazinul râului Sitna (afluent al Jijiei), cu afluentul său Luizoia, iar la sud bazinul pârâului Dresleuca.
Cum ajungeți la Botoșani
Teritoriul studiat se află situat „la răscrucea drumurilor de veche circulaţie europeană ce puneau în legătură Marea Baltică cu Marea Neagră, Mediterana şi Constantinopolul, Europa Centrală de Crimeea şi Marea Neagră”[1].
În cadrul judeţului, a cărui reşedinţă este, municipiul Botoşani se află în partea de vest a acestuia la convergenţa drumurilor naţionale DN 28B: Târgu Frumos-Hârlău-Botoşani şi DN 29B: Suceava-Săveni-Manoleasa şi DN 29D: Botoşani – Ştefăneşti, a drumului judeţean DJ 296 şi drumului comunal DC 61. Municipiul se află pe o cale ferată secundară, deficitară, care se ramifică din magistrala feroviară Bucureşti-Suceava. O dată cu apariţia ei oraşul a rămas izolat, prin Vereşti realizându-se principalele legături feroviare cu oraşele mari ale Moldovei şi ale ţării.
Accesul spre municipiu se poate realiza aerian prin intermediul Aeroportului Salcea, situat la o distanţă de 35 Km faţă de Botoşani pentru ruta Bucureşti – Suceava – Bucureşti, dar şi prin Aeroportul Internaţional Iaşi, la 135 km, putându-se realiza legătura cu toate locaţiile importante şi se poate pleca în orice punct din lume.
[1] I.V.Prăjinaru (2004)- Târgurile din judeţul Botoşani în cadrul comerţului Moldovei, Editura Quadrat, Botoşani
Botoşaniul se remarcă prin diversitatea culturală marcată îndeosebi de cele 4 mari genii care s-au ridicat pe aceste meleaguri: Mihai Eminescu (n. Botosani 1850 – 1889), George Enescu (n. Liveni 1881 – 1955), Nicolae Iorga (n. Botosani 1871 – 1940) şi Ştefan Luchian (n. Stefanesti 1868 – 1916). „Oraşul domniţelor”, aşa cum mai este numit Botoşaniul, a dat culturii române cele mai multe personalităţi devenind astfel un fel de brand al culturii naţionale. Cochet şi şarmant deopotrivă, Botoşaniul surprinde plăcut turistul prin oaza de verdeaţă şi bogăţia de flori care îl îmbracă, prin arhitectura veche a clădirilor existente, dar şi prin modestia sa tipic moldovenească.
Municipiul Botoşani este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Botoşani. Are o populaţie de circa 115.070 locuitori şi este aşezat în partea de sud-vest a judeţului pe interfluviul dintre râurile Sitna şi Dresleuca, spre vest între Dresleuca şi Siret, apoi coboară între dealurile Crivăţ, Agafton, Baisa, în adâncuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei.
Botoşaniul, un mare târg comercial
În ciuda exploziei culturale cu care se mândreşte astăzi, Botoşaniul a fost recunoscut la începuturile lui ca un mare târg comercial, statut pe care şi l-a păstrat mult timp. Virtuţile economice şi comerciale cu care s-a consacrat în trecut oraşul, îşi au explicaţia în poziţia geografică favorabilă, respectiv vecinătatea cu apele mari ale ţării, Siret şi Prut, plus accesul la marile drumuri comerciale care străbăteau Moldova. Rămâne un mare centru comercial până spre sfârşitul secolului al XIX-lea când, din păcate, sistemul feroviar al ţării avea să treacă oraşul pe o linie secundară. Informaţii care datează încă din vremea domniei lui Petru Rares confirmă nu numai statul acesta de mare târg comercial ci mai ales comerţul botoşănean cu târgurile din ţările vecine. În 1889 Botoşaniul primeşte la expoziţia de la Paris „marea medalie de aur” pentru „Prima societate a morilor cu aburi din Botoşani”, iar la expoziţia din anul 1900 a fost apreciată cu „Marele premiu”. Prin anul 1845 circa 30 la sută din numărul familiilor botoşănene aparţineau meşteşugarilor iar 34 la sută comercianţilor. În 1892 la Botoşani ia fiinţă prima societate de economie iar doi ani mai târziu deja apare o sucursală a Băncii Agricole, în forma unei societăţi pe acţiuni.
De remarcat este faptul că în centrul vechi al oraşului, se păstrează o structură subterană de târg, cu pivniţe boltite suprapuse. Acestea au adăpostit timp de sute de ani mărfurile târgului şi au constituit totodată loc de refugiu pentru populaţie în timpul repetatelor invazii.