Conacul Roznovanu-Kogălniceanu de la Știubieni

Poziția geografică. Satul reședință comunală Știubieni, este situat pe DJ 209 B, pe valea Bașeului, la cca 7 km vest- nord-vest de orașul Săveni și la 44 km de orașul Botoșani.
Istoric. Numele satului se trage de la știubeiele de prisacă, cel mai probabil confecționate de locuitori. Este unul dintre satele vechi ale județului, care a fost întărit de Alexandru cel Bun (1400 – 1432) lui Hodco Costici și Lev. După cum rezultă din documentul datat la 24 noiembrie 1492, Ștefan cel Mare cumpără ,,….un sat anume Știubeiul, pe Bașeu, pe amândouă părțile Bașeului….., cu 250 zloți tătărăști…” de la nepoții lui Hodco și Lev, pe care îl întărește mănăstirii Putna . La 20 noiembrie 1873, Nicolae Roznovanu – devenit proprietar- vinde lui Matei Rosetti o parte din moșia Știubieni, cea de deasupra Tătărășenilor, în suprafață de 265 fălci și 16 prăjini. La 25 decembrie 1877, Adela Cantacuzino-Pașcanu, devenită prin căsătorie Kogălniceanu, cumpără o parte a moșiei Știubieni, Petricani și Chișcăreni de la Nicolae Rosetti Roznoveanu, în suprafață de 1944 falci și 46 prajini. Grigore Kogălniceanu, nepot de soră al lui Mihail Kogălniceanu și soțul Adelei, construiește conacul, școala (azi distrusă) și biserica satului actuală. Conacul “Roznovanu- Kogălniceanu” a fost construit în 1890 și a avut mai multe destinații după confiscarea sa de către regimul comunist în 1948. Ca o curiozitate arhitecturală locală, clădirea conacului nu are subsol și nici pivnițe, se pare că acestea s-au prăbușit sau au fost intenționat distruse! Între anii 1952 – 1970 în conac a funcționat școala rurală, iar apoi Primăria comunei Știubieni. În 2007 conacul a fost renovat și recompartimentat fiind destinat drept clădire pentru Consiliul local și primărie .
Celelalte clădiri ale fostei curți boierești au îndeplinit funcții sociale diferite în timp: sediu de colhoz/CAP, depozite, școală, sediu primărie și acum grădiniță. Unele anexe au fost vândute după lichidarea fostului CAP! La Știubieni este menționată și o renumită școală de pomicultură pentru fiii de țărani.
Parcul dendrologic al fostului conac, din care se mai păstreză cca 1 ha, cuprinde trei paltini seculari , un dud secular și alți arbori tineri, diferiți: paltini, salcâmi, duzi etc. În parcul actual se mai păstrează, în ruină, un semicerc de moară, ruinele aducțiunii de apă , un bazin săpat în gresii și o stâncă de gresie (înaltă de peste 2 m, lată de 1,2 m și grosime de cca 0,4 m) cu o inscripție greu identificabilă ”…Lazar AGheorghiu….1819”. Parcul s-a ruderalizat, în vremea comunismului fiind amputat teritorial pentru extinderea vetrei satului și amenajarea terenurilor sportive pentru școală. Primăria Știubieni are în plan un proiect de reamenajare a vechiului parc, așteptând finanțare guvernamentală.
Conacul „Roznovanu-Kogălniceanu” este cuprins pe Lista Monumentelor Istorice la poziția, cod LMI 2004 BT-II-m-B-02023.

Surse: Itinerarii istorico – geografice: castele și conace boierești din județul Botosani

Sursa poză: https://familypedia.wikia.org/…/Commune_of_%C8%98tiubieni,_…