Sandu Călina a preluat meșteșugul de la tatăl ei, care făcea coșuri și îmbrăca damigene.

Matraș Valentin lucrează împletituri de nuiele de circa 30 de ani, pariticipă la târguri și expoziții. El este din Vorona, localitate cunoscută în ţară şi în străinătate prin bogăţia şi valoarea folclorului local, prin formaţiile sale de artişti amatori, prin muzeul etnografic şi de artă populară, s.a.m.d. Valentin Matraş a învăţat meşteşugul împletirii nuielilor de răchită de la unul dintre bunici, ajungând la realizări deosebite, remarcându-se prin produsele pe care le execută (scaune mari cu spătar, mese rotunde, cuiere şi poliţe, precum şi o gamă variată de coşuri folosite ca recipiente în diferite ocazii. A participat la diferite târguri ale meşterilor populari organizate la Botoşani, Iaşi, Vaslui, Bucureşti, fiind apreciat pentru talentul şi priceperea sa. Alături de Valentin Matraş lucrează şi soţia sa.

Născută în 1945, Corneanu Aglaia este absolventă a Universităţii din Timisoara, Facultatea de Arte Plastice, calificarea pictură, grafică, istoria artelor, arta populară românească. Este membră a Filialei Uniunii Artiştilor Plastici și în prezent este vicepreşedinta Fundaţiei ,,Ştefan Luchian” Botoşani. Este o pictoriță talentată, un adevărat om de cultură care a înființat prin strădanie și tenacitate FUNDAȚIA ȘTEFAN LUCHIAN din Botoșani, unde organizează periodic activități culturale deosebite: simpozioane de diferite teme, cercuri de pictură pentru elevi, expoziții de piese etnografice, etc. Participă activ la viața culturală a orașului Botoșani. A reușit printr-o muncă susținută să facă cunoscută FUNDAȚIA ȘTEFAN LUCHIAN prin materiale tipărite, articole în presă, radio, TV, s.a.

La 15 ani, Liviu Şoptelea a avut prima sa expoziţie de lucrări, continuând să fie un slujitor al frumosului până în prezent. A realizat în fiecare an câte o expoziţie, ajungând la 40 de ani cu 25 de expoziţii proprii, timp în care el a îmblânzit frumosul cu pensula pe pânză iar arta i-a devenit cel mai bun prieten. La deschiderea expoziţiei retrospective şi-au făcut simţită prezența pentru a-l felicita pe pictorul botoşănean atât pentru lucrări cât şi pentru împlinirea vârstei de 40 de ani, mari nume ale judeţului, prieteni şi cunoştinţe ale artistului dar şi curioşii care au voit să-şi încânte privirile.

Andronache Niculina s-a născut la 19 ianuarie 1953, în comuna Vorona, fiind absolventă a Liceului Pedagogic Botoşani, promoţia 1968-1973. A fost atrasă de meşteşugul confecţionării căiuţilor în iarna anului 1990. De atunci, a participat la numeroase târguri de meşteri populari din ţară şi străinătate. Primii paşi ai meşterei şi începuturile confecţionării "mascoidelor de căiuţi" au fost în anul 1990, când prof. Aurel Ştefan i-a propus să facă doi căiuţi la atelierul şcolii, pe atunci Grupul Şcolar Vorona. Treptat numărul căiuţilor confecţionaţi a crescut. Mai târziu, oamenii din sat au aflat de meştera Niculina Andronache şi astfel s-au oferit să facă şi capete de lemn necesare căiuţilor și căproțelor.

Confecţionează măşti populare, opinci, căiuţi, capre şi urşi de când se ştie, mai ales din timpul şcolii, dar în mod organizat din anul 2000. Născut în Ibăneşti la 13 septembrie 1955, bărbatul, care a lucrat ca şofer până în 2000, s-a stabilit la Zăiceşti şi şi-a construit o casă din lemn. „Mi-am făcut casa aşa cum am vrut eu”, a declarat Stan Dănuţă. Casa lui seamănă mai degrabă cu un muzeu, o cameră fiind ocupată doar de lucrările acestuia, cea mai veche dintre măşti având 73 de ani, fiind moştenire de familie.

Primul pe ţară la crearea măştilor, Gheorghiţă Ţugui, de loc din comuna botoşăneană Vorona, este membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România. Pe Gheorghiţă Ţugui îl găseşti la toate festivalurile şi expoziţiile tradiţionale. El reprezintă cu succes Vorona, dar şi ţara, atunci când este invitat în străinătate. Îmbrăcat în costum popular, cu o pălărie cu pinteni, meşterul te unge pe suflet dintr-o cântare. A moştenit talentul de la tatăl lui care are în patrimoniul Muzeului Etnografic al Moldovei din Iași mai multe măști cu care în anii 1990 organizat sectorul "OBICEIURI DE IARNĂ DIN MOLDOVA"

Un meșteșug care nu a dispărut în zona etnografică Botoșani este olăritul. Este recunoscută ceramica tip Kuty aparținând familiei Ioan și Sonia Iacinschi din Botoșani. Ca materie prima se folosesc: argila, angobe, smalt, iar rezultatele finale sunt dintre cele mai diverse: farfurii, căni, sfenișce, canițe, castroane, străchini. Tehnica folosita este „sgrafitto”, iar motivele decorative sunt unice cu tematica epica, zoomorfe si antropomorfe.

Atelierul de ceramică.
În atelierul familiei Iacinschi, producători de ceramică artizanală din Botoșani, se lucrează ceramica “de Kuty”, foarte cunoscută în județ, și ceramica de tip neolitic. De peste 30 de ani meșterii realizează platouri, farfurii, ulcioare, căni, vaze, cahle și multe alte obiecte necesare omului în casă sau obiecte de decor. Întreaga familie are aceeași preocupare, având un adevărat atelier unde ceramica modelată și apoi uscată prinde viață după ce este pictată în culori naturale. Culorile folosite în zonă sînt cele ale pamîntului și ale naturii: verde, galben, brun. Desenul naiv este cel care decoreaza vasele prin zgîriere: animale, floarea-soarelui, schituri, păuni, fântâna cu cumpănă, tot ce ne înconjoară. Portofoliul familiei Iacinschi cuprinde peste o sută de decoruri foarte apreciate de cumpărători, în cromatică de verde, maro și galben.

A început activitatea de meșter odată cu angajarea la atelierul din fostul cartier Barbu Lăzăreanu care aparținea Cooperativei „Progresul”, ulterior devenind „Artizanatul”. Începând din anul 1978 a urmat Școala Populară de Artă Botoșani – secția artă și pictură, din care 2 ani ceramică și 3 ani pictură. A participat la manifestarea cu caracter internațional „Luna Culturii Românești”, susținută de Comunitatea Europeană la Strasbourg în 2006, pentru a individualiza specificul culturii tradiționale românești. În data de 23 aprilie 2000 primește titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Botoșani, pentru merite deosebite în promovarea valorilor spirituale și imaginii municipiului Botoșani pe plan național și internațional. În prezent, conduce atelierul de ceramică de tip Kuty și Cucuteni din Botoșani. A pus în valoare ceramica de Kuty într-o manieră corectă, cu mult talent, respectând specificul acestei ceramici în privinţa formelor şi a tonalităţilor cromatice: verde de diferite nuanţe şi bejul specific. În privinţa compozițiilor ornamentale manifestă aceeaşi rigoare, respectând întocmai gama motivelor aflate pe vasele de Kuty – originale.