Construită în secolul XIX, renumita Casă Moscovici este o adevarată bijuterie arhitectonică, care îmbină într-o sinteză armonioasă elemente ale arhitecturii franceze cu cele germane.
Author: admin
Casa Sofian, azi Centrul Cultural Ecumenic
„Casa Sofian” a fost înălţată la 1900 de Neculai Sofian, fost primar al oraşului, într-un vast parc (distrus la mijlocul secolului XX). Construită în stilul arhitectural vienez ,,Secession” de arhitectul Davidescu, clădirea este unicat în compoziţia arhitecturală. Proprietarii iniţiali, Nicolae şi Ruxandra Sofian, mari filantropi, au dorit ca în această casă să funcţioneze un azil de bătrâni. Potrivit acestei dorinţe, clădirea a găzduit diverse unităţi cu profil medical/social. În prezent clădirea este în proces de restaurare.
Casa Ventura
Atestată la 1872, Casa Ventura a fost construită între anii 1845-1850 în stil neoclasic, cu decoraţiuni arhitectonice interioare baroce de valoare ce îşi păstrează încă formele originale (scări, confecţii metalice, vitralii) de Grigore Ventura (scriitor şi compozitor român), tatăl artistei Maria Ventura. Reabilitată recent, Casa Ventura găzduieşte în prezent Secţia de Etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani.
Ansamblul urban „Piaţa 1 Decembrie 1918”
Ansamblul urban „Piaţa 1 Decembrie 1918″ adăposteşte o serie de clădiri vechi cu destinaţie comercială, construite la sfârşitul secolului al XIX-lea. La începutul aceluiaşi secol în această zonă funcţiona a doua mare piaţă a oraşului. După marele incediu din 1887 (care a afectat şi prima piaţă a oraşului), acest areal s-a dezvoltat semnificativ, fiind construite/reabilitate numeroase imobile cu bun gust în care negustorii şi meşteşugarii îşi desfăceau marfa expusă la vedere. Arhitectura acestor clădiri este renumită pe plan internaţional, deoarece întreaga zonă a târgului medieval păstrează elemente arhitecturale valoroase, la scară mare, greu de găsit în alte oraşe de provincie din ţară. O caracteristică generală constă în faptul că în aceeaşi clădire se găsesc dugheana sau atelierul şi spaţiul de locuit. Pe structura complexă a beciurilor boltite, predomină două tipuri de clădiri: dughene mari cu parter şi dughene cu parter şi etaj, la ultimul nivel aflându-se locuinţele. Clădirile sunt dispuse sub formă de L, iar faţadele spre stradă au forme arhitecturale din cele mai diverse, mai ales de factură apuseană, prelucrate creator în forme tradiţionale, specifice acestui tip de construcţii. Curţile interioare prezintă ordonarea clasică a caselor de târgoveţi, cu galerii din stâlpi de lemn, balcoane din fier forjat şi geamlâcuri susţinute de console de lemn profilate. Centrul istoric al municipiului Botoşani se concentrează astăzi în jurul acestei Pieţe „1 decembrie 1918″ (reabilitată recent) şi în ce a mai rămas din Strada Mare de odinioară. Zona a fost reabilitată recent, astfel încât ansamblul urban „Piaţa 1 Decembrie 1918″ este printre puţinele din ţară care păstrează arhitectura interbelică.
Centrul Multimedia Transfrontalier al Diversității Culturale Botoșani
În cadrul Ansamblului Piața „1 Decembrie 1918” a fost amenajat, într-unul dintre beciurile unei clădiri, Centrul Multimedia Transfrontalier al Diversităților Culturale Botoșani, un spațiu dedicat promovării cooperării culturale și valorificării patrimoniului diverselor comunități etnice (Comunitatea Armeană, Comunitatea Evreiască, Comunitatea Rușilor-Lipoveni și Comunitatea Rromă).
Catacombele din „Piața 1 Decembrie 1918”
Catacombele din centrul istoric al municipiului Botoșani au fost construite, cel mai probabil, în perioada medievală, odată cu dezvoltarea târgului. O parte dintre acestea sunt dispuse pe două sau chiar trei niveluri, formând un adevărat sistem subteran de galerii și beciuri boltite. Se consideră că aceste spații aveau inițial un rol defensiv, în contextul în care târgul Botoșani nu beneficia de un zid de apărare. Rețeaua subterană putea oferi adăpost și posibilități de retragere în situații de pericol. Ulterior, pe măsură ce așezarea s-a stabilizat, catacombele au fost utilizate în principal pentru depozitarea mărfurilor, susținând activitatea comercială intensă care a consacrat orașul ca important centru de schimb în regiune.
Ruta Cultural Turistică „Mihai Eminescu”
Din centrul istoric al municipiului Botoșani începe și Ruta Cultural-Turistică „Mihai Eminescu”, un proiect transfrontalier dedicat valorificării patrimoniului eminescian. Traseul este semnalizat prin pietre inscripționate cu toate strofele poeziei Luceafărul, oferind vizitatorilor o experiență culturală aparte. Ruta pornește din fața Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Botoșani (unde este prima strofă) și cuprinde mai multe locuri legate de viața poetului Mihai Eminescu: locul nașterii sale, Biserica Uspenia, unde a fost botezat, Restaurantul Ciocârlia, unde îi plăcea să meargă, dar și Aleea Cafenelelor, spațiu frecventat de poet. Traseul îmbină memoria culturală cu identitatea locală, transformând orașul într-un veritabil itinerar literar dedicat marelui poet.
Festivalul Instituțiilor de Cultură (F.I.C.)
În Ansamblul Piața „1 Decembrie 1918” are loc, în fiecare an, Festivalul Instituțiilor de Cultură (F.I.C.), un eveniment dedicat promovării vieții artistice locale și colaborării dintre principalele instituții culturale ale orașului Botoșani. În cadrul festivalului participă Filarmonica „George Enescu” Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani și Teatrul pentru Copii și Tineret „Vasilache” Botoșani, care oferă publicului concerte, spectacole și momente artistice variate. Evenimentul transformă ansamblul într-un spațiu vibrant al culturii, reunind artiști și spectatori într-o celebrare a creativității și tradiției locale.











Apalaghiei Marcel
Apalaghiei Marcel realizează parcă dintotdeauna străvechile troițe ale culturii populare printr-o dispunere armonioasă a diverselor crestături de cele mai multe ori geometrice, dar care, prin finețea obținerii și înlănțuirii lor, nasc compoziții ce trimit spre macrocosmos. S-a născut pentru că lemnul avea nevoie sa trăiască. Mâinile lui zămislesc minuni, aşa cum Dumnezeu a zămislit-o pe Eva din coasta lui Adam. El şi lemnul sunt o fiinţă. Respiră aerul proaspăt al pădurii şi se bucură de mângâierea blândă a daltei, ale cărei urme crestează adevărate opere de artă. Sunt de nedespărţit. O jumătate de secol, o viaţă sculptată în ulm, tei, nuc sau cireş; 50 de ani a făcut ca lemnul, după ce a trecut prin mâinile sale, să cunoască veşnicia. Fie că sunt în rafturile bibliotecilor, pe pereţi, la rever sau la răscruci de drumuri, lucrările lui Marcel Apalaghiei sunt mărturii ale vremii. Ale unui timp care, pentru meşterul cu mâini de aur, nu poate fi măsurat decât în culori verde-galben-brun-roşcate, precum copacii transformaţi în linguri, blidare, medalioane, troiţe. A participat la numeroase târguri şi expoziţii la Budapesta, Oradea, Botoşani, Iaşi, Bucureşti şi-n restul ţării, fiind apreciat şi răsplătit cu diplome.
Ciubotărița Constantin
Ciubotărița Constantin face căciuli tradiționale. A învățat de la bunici acest meșteșug, care a fost transmis din moși strămoși. Îi place foarte mult ce face, este tâmplar de meserie dar preferă să facă căciuli din blană naturală, șepci, pălării. Participă la târguri de meșteri populari.
Țesut
Cojocaru Aurica
Cojocaru Aurica se ocupă de tors, urzit, țesut croșetat, tricotat mănuși, pulovere, ciorapi și broderie în punct de cruciuliță. Este membru al Asociației Meșterilor Populari din Moldova.
Zoițanu Maria
Zoițanu Maria face costume naționale, cămăși, ii, ajută la țesut, face broderie în punct de cruciuliță pe prosoape, fețe de masă, mileuri și broderii aplicate. Țese trăistuțe și preșuri. Tricotează mănuși, ciorapi, pulovere, manuși etc.
Felciuc Dumitru
Felciuc Dumitru realizează coșuri de nuiele; a preluat acest meșteșug de mic copil de la tatăl său.
















