Biserica satului ,,de peste tei’’ sau biserica de lemn cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului’’ din satul Prelipca, comuna Văculeștia fost ridicată la 1778, din grija boierului locului, Constantin Stroici. Este construită din bârne de stejar, încheiate la colţuri „în coadă de rândunică“ şi aşezate pe o temelie de piatră de râu. De-a lungul timpului, pentru a proteja interiorul de curenţii reci de aer, precum şi de umezeală, bârnele au fost blănite cu scândură. De asemenea, draniţa de pe acoperiş a fost înlocuită cu tablă zincată. Intrarea în micul lăcaş se face printr-un pridvor  deasupra căreia se află turnul clopotniţă.

Începută de boierul Stroici, la 1778, construcţia  a fost încheiată la 1783 de banul Ghiţescu şi soţia sa, Profira. Primele lucrări ample de restaurare au fost făcute în 1926, cu cheltuiala sătenilor. Apoi, la 1938, soclul de piatră pe care sunt aşezate bârnele a fost întărit. Din păcate, odată cu trecerea timpului, zestrea de interior a micii biserici s-a împuţinat, multe dintre obiectele de patrimoniu pierzându-se pentru totdeauna. Astăzi, cea mai de preţ podoabă a bisericii este catapeteasma.

Biserica de lemn cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului’’ din satul Saucenița, comuna Văculești, carea fost făcută în 1794 de către C. Zoițanu cu mama sa Zoița. Documentele consultate arată că biserica din satul Saucenița avea hramul „Adormirea Maicii Domnului” în 1874, 1899, 1930 etc., dar are în prezent hramul „Nașterea Maicii Domnului”.

Probabil după anul 1930 s-au făcut lucrări de reparații majore în urma cărora biserica a fost resfințită și i s-a schimbat patronul.

Biserica din bârne de stejar, cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului’’, satul Brăești, comuna Brăiești – o capodoperă a artei lemnului .La jumătatea distanţei dintre Botoşani şi Dorohoi, în Brăeşti, se găseşte una dintre cele mai frumoase ctitorii în lemn ale acestei zone. Bisericuţa, construită în prima jumătate a veacului XVIII, de boierul Miron Gorovei, e poate cea mai reuşită plăsmuire în lemn a dibăciei şi gingăşiei meşterilor de altădată.

            Nu poţi vorbi despre bisericile de lemn ale Moldovei fără a păstra locul cuvenit lăcaşului de la Brăeşti – jud. Botoşani. De dimensiuni modeste, bisericuţa adună tot ce e mai valoros ca arhitectură şi decor în ceea ce numim generic arta lemnului. Mică, fără turle impozante, cu un cerdac decorat cu infinită migală şi gingăşie, cu scara de lemn sprijinită de acoperiş, la fel ca în curţile gospodarilor de odinioară.

            Deşi înscrisă pe lista monumentelor istorice de categoria A (de interes naţional) din judeţul Botoşani, biserica de lemn de la Brăeşti nu se bucură de o foarte mare atenţie în circuitele turistice ale zonei. Turiştii ajung aici foarte rar, chiar dacă monumentul este foarte bine semnalizat şi se află chiar la drumul naţional ce leagă Dorohoiul de reşedinţa de judeţ.

Poate cel mai important aspect ce merită subliniat este acela că în bisericuţa de lemn de la Brăeşti încă se slujeşte, chiar dacă nu în mod constant.

            Lăcaşul a fost singurul ce a deservit aşezarea de la Brăeşti până după 1800, când a fost ridicată biserica de zid, din sat.

Printre oaspeţii de seamă ce i-au călcat pragul se numără Regele Mihai I al României (în 1998)

Sursa foto: wikipedia.ro

Biserica de lemn construită în anul 1787 (Cod L.M.I./2004 – BT-II-m-B-01954). Construcţie de lemn în formă treflată, cu un pridvor alipit în partea de sud, deschis, susţinut pe şapte stâlpi de lemn care susţin învelitoarea, cu pronaos, naos și altar. Între pronaos şi naos este un perete despărţitor prevăzut cu trei uşi de acces. Pe pronaos, naos şi altar există câte o cupolă. În afară, există o clopotniţă din lemn. Deasupra uşii de la intrarea în pridvor este o inscripţie indescifrabilă.

Biserica din bârne de stejar, cu hramul  „Sfinţii Arhangheli” din satul Agafton, comuna Curteşti ( Cod L.M.I./2004 – BT-II-m-B-01947.02 ). Construită în anul 1740, având ctitor pe Ieromonahul Agafton. Plan: pronaos, naos, altar şi pridvor cuprins în planul iniţial. Interiorul bisericii are pictură în frescă executată de pictorul arhimandrit Vartolomei în 1956.

Sursa foto: agafton.mmb.ro

Biserica din bârne aparente, cu hramul „Schimbarea la faţă” din satul Schitul Maici, comuna Cristeşti ( Cod L.M.I./2004 – BT-II-m-B-02000). Construită în anul 1762. Pe peretele despărţitor dintre pronaos şi naos apar menţionaţi ctitorii „Această biserică a fost făcută de Dumnealui Iordache Esăcescu Postelnicu, dumnealui cu maica sa Safta, în domnia lui Grigorie Voevod 1759 – Pomeneşte Doamne pe robul tău Toader meşteru”. Uşa de la intrare şi peretele dintre pronaos şi naos au ornamente sculptate (rozete şi cruci).

Sursa foto: romaniamama.ro

Biserica din bârne, tăbănuite cu scânduri, cu hramul „Sfinţii Voievozi” din satul Cristeşti, comuna Cristeşti (Cod L.M.I./2004 – BT-II-m-B-01961). Zidită în 1771 de către ctitorul Nicolae Caramfil (zis Cristescu), cu planul: pronaos, naos, altar şi pridvor cuprins în planul iniţial.. Construită la 1771, din osârdia și dragostea față de Dumnezeu a boierilor ce-au stăpânit pe rând moșia Cristești, aceasta vine dintr-un timp marcat de grija pentru cele ale sufletului. Biserica este construită din lodbe groase, de stejar, cioplite din bardă, în stil specific lăcașurilor moldovenești. Legenda spune că lemnul ar proveni din Pădurea Ursoaia, ce exista odinioară în apropierea drumului Botoșanilor. Bârnele, dispuse orizontal, sunt încheiate la colțuri „în cheotori” și sunt așezate pe o temelie de piatră de râu. Ulterior, la începutul secolului al XX-lea, biserica a fost blănită cu scândură la exterior, pentru o mai bună protecție a interiorului de frigul și umezeala de afară. Tehnica aceasta se practica frecvent în cazul bisericilor de lemn în acea perioadă. La exterior se remarcă astăzi doar consolele pe care se sprijină acoperișul, celelalte elemente de arhitectură fiind acoperite de scândura de protecție. Inițial, spațiul din interior al bisericuței era împărțit în pridvor, pronaos, naos și altar. Cafasul de astăzi nu există. Pronaosul era despărțit de naos   printr-un perete cu o ușă laterală. „La 1897 s-a dărâmat acest perete, s-a creat cafasul și a dispărut pronaosul. A rămas doar naosul – un singur trup, așa cum se vede și azi”, explică părintele Macovei. O inscripție lapidară, în slavona veche, de pe portalul ușii de intrare în pronaos, lămurește asupra datei la care lăcașul a fost ridicat: „văleatul 1771”.

Catapeteasma bisericii este cea originală. „Am 24 de ani de când sunt preot aici și am prins mulți bătrâni în viață. Ei povesteau că această catapeteasmă a fost adusă de moșieri de la o biserică din apropiere ce arsese”, spune preotul paroh de la Cristești. În decursul istoriei sale, catapeteasma nu a fost niciodată restaurată. Astăzi, din cauza degradării tot mai accentuate, aceasta necesită de urgență o astfel de intervenție.

Patru icoane de dimensiuni mari, dintre care două reprezentându-i pe Mântuitorul și pe Maica Domnului, sunt cele mai de preț odoare ale acestui lăcaș. Ele constituie, de altfel, și prioritatea numărul unu a părintelui Macovei. „Sunt icoane de patrimoniu, bătute în foiță de aur. Din păcate, sunt destul de degradate. Am obținut anul acesta o sumă de bani de la primărie, trebuie să mai adunăm ceva și sperăm, cu ajutorul lui Dumnezeu, să le putem restaura. La fel, sperăm să putem face ceva și pentru catapeteasmă; să o curățăm măcar”, explică pr. Macovei.

În inventarul bisericuței se mai păstrează o Evanghelie scrisă în greaca veche, probabil adusă de vreun călugăr grec ce ar fi poposit pe meleagurile acestea venind de la Mănăstirea Coșula, din apropiere. ( SURSA https://basilica.ro/)

Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din satul Zăiceşti, comuna Băluşeni ( Cod L.M.I./2004 – BT-II-m-B-02030). Neavând nicio inscripţie sau arhivă veche din care să se poată vedea data înfiinţării, după spusele bătrânilor, această bisericăa fost zidită pe la anul 1816, de către locuitorii satului Zăiceşti. Inițial biserica a fost clădită din bârne şi împrejmuită cu un gard de nuiele. A fost transformată în 1884 și apoi a suferit modificări succesive.

Sursa foto: guide-romania.ro

Biserica din bârne acoperite cu pământ, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din satul Băluşeni, comuna Băluşeni ( Cod L.M.I./2004 – BT-II-m-A-01948.01 ). Construită în 1779, având ctitori aşa cum arată inscripţia: „Această biserică se cinsteşte cu hramul Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu Adormirea este făcută de domnia lui Tudorache Başotă Şatrar, în zilele lui Constantin Moruz Voevod 1779 August”. A fost renovată în 1943. Are catapeteasmă pictată în 1834.

Sursa foto: baluseni.mmb.ro

Biserica din bârne, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” – Schitul Zosin, satul Băluşeni, comuna Băluşeni  ( Cod L.M.I./2004 – BT-II-m-B-20183). Construită în 1779, având ctitori aşa cum arată inscipţia: „Această biserică se cinsteşte cu hramul Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu adormirea este făcută de domnia lui Tudorache Başotă Şatrar, în zilele lui Constantin Moruz Voevod 1779 August”. A fost renovată în 1943. Are catapeteasmă pictată în 1834 de pictorul Alexandru Zogravu, după cum reiese din inscripţia de pe cele două strane scrise cu litere chirilice: „În 1834 eu Alexandru Zogravu am zugrovit biserica”.

Sursa foto: Botoșăneanul.ro