Biserica Armeană „Sfânta Maria” a fost reclădită pe temeliile celei mai vechi biserici armenești din Europa, construită în jurul anului 1350.
Biserica adăpostește și un mic muzeu cu obiecte bisericești vechi de mare valoare: icoane în ulei pe pânză vechi de două secole, obiecte din argint, aur și pietre prețioase, veșminte și acoperăminte cusute cu fir de aur și argint, unicate.

In altarul bisericii armene “Sfanta Maria” s-a aflat prima carte cunoscuta si pastrata din Botosani, “Evanghelia in limba armeana”, copiata in 1354 la Caffa cercetata de Nicolae Iorga in 1928 si aflata acum la Bucuresti. Si astazi in parohia armeana din Botosani mai exista alte 49 carti vechi, din anii 1700-1900, secolele XVIII-XIX, toate in limba armeana.
In preajma bisericii se afla si primul cimitir crestin descoperit in Botosani, cu morminte din secolul al XV-lea si cu pietre tombale cu inscriptii in limba armeana care nu au fost inca descifrate si din anii 1617 – 1719, traduse deja. In cimitirul confesional sunt si morminte acoperite cu placi tombale din marmura, aduse de la Constantinopol, din secolele al XVIII-lea si al  XIX-lea.
In biserica “Sfanta Maria” se afla importante obiecte de cult din secolul al XVIII – lea, aduse din Constantinopol, Ierusalim, Crimeea, Polonia, Italia, China sau din alte parti unde negustorii armeni aveau relatii comerciale: icoane in ulei pe panza vechi de doua secole, obiecte din argint, aur si pietre pretioase, vesminte si acoperaminte cusute cu fir de aur si argint, unicate – cum este steagul pictat de la Botosani, din secolul al  XVIII-lea.
Biserica “Sfanta Maria” a fost recladita pe temeliile unei vechi biserici armenesti, construita de comunitate chiar inaintea anului 1350. In timp, aceasta a suferit numeroase modificari: in anul 1526 a fost restaurata (dupa pisania de la intrare), in anul 1551 a fost reconstruita dupa o daramare partiala de catre domnitorul Stefanita Rares, la 1775 se adauga pridvorul, care ulterior devine pronaosul bisericii, in anul 1776 se adauga turnul clopotelor, iar la 1826 se face o restaurare in intregime.

Biserica de lemn Sfântul Nicolae a fost construită la mijlocul sec. XVIII.

Str. Mihail Kogălniceanu, nr.8, Botoșani

Biserica Vovidenia este una din bisericile mari ale municipiului Botoşani. Lăcaşul a fost construit din piatră şi cărămidă între anii 1834-1838 de către familiile de boieri Cârstea şi Varlaam (Baronul Ioan Cârstea, Spătarul Gheorghe Varlaam, Grigore Varlaam şi fraţii săi). Este ctitorită în timpul domniei voievodului Mihai Grigore Sturza, pe locul unei bisericuţe din lemn, ridicată de Manole Varlaam. Este zidită în formă de cruce, cu ziduri masive, până la 1,6 m grosime, cu ferestre foarte mari, turn clopotniță foarte înalt zidit peste pronaos. Capitelurile grecești dau o expresie neoclasică construcției.

Str. Bucovina, nr.12, Botoșani

Biserica ”Sfinții Trei Ierarhi” a fost făcută numai din bârne și fără clopotniță, iar primul ei ctitor este negustorul grec Constantin Gheorghiu, așa cum menționează pisania grecească de deasupra ușii, la intrarea în biserică: ”Această sfântă biserică din oraș s-a făcut de Constantin Gheorghiu, cu puterea lui Dumnezeu și ajutorul creștinilor la anul 1789 Mai 8 zile”. Iar mai târziu s-a zidit clopotnița: „Și la anul 1833 Aprilie 15 din nou s-au zidit clopotnița, înălțarea zidului bisericii, prin osârdia epitropului Hariton Gheorghiu și Ioan, cu ajutorul creștinilor și săvârșită de mai în urmă: epitropii Neculai Apostol, Placa și iconomul Gheorghe Buzneanu, anul 1837 Septembrie 20.” Planul de bază al bisericii este treflat în forma crucii drepte bizantine. După tradiție și după puținele documente ce se află în arhiva bisericii, se constată că biserica avea ca enoriași mai mulți greci și era întreținută de breasla Făclierilor.

Construirea vechii biserici Sfântul Ioan Botezătorul a fost începută de Aniţa Chiricesa în 1750 şi terminată de Hagi Ivanciu. Actuala biserică a fost ridicată în 1832.

Biserica actuală este zidită în anul 1815 pe locul unei vechi bisericuțe de lemn, de către credincioșii acestui cartier, care formau breasla Tălpălarilor. Biserica în forma ei actuală are stilul neobizantin, din secolul al XIX-lea, cu un turn dreptunghiular deasupra pridvorului ce servește și drept clopotniță. Construcția este din cărămidă, acoperită cu tablă albă. În interior are pictură murală. Catapeteasma este făcută odată cu biserica și renovată în anul 1877 de Iordache Ciolac, pictorul fiind necunoscut.

Biserica Întâmpinarea Domnului (Biserica Rosseti) a fost ctitorită de vornicul Costache Rosseti şi de soţia sa, Maria, în anul 1826. Arhitectura se deosebeşte de celelalte biserici ale Botoşaniului prin originalitatea ei, fiind construită într-un stil bizantin cu elemente neoclasice. Specific aceastei biserici este catapeteasma dispusă în zig zag (din cauză că biserica este foarte mică în interior).

Biserica ”Sfântul Ilie” Botoșani a fost ridicată în perioada 1809 – 1843, pe locul unde pe la anul 1778 exista o biserică de lemn cu cimitir în jurul ei. Ctitorii bisericii aparţin breslei blănarilor din târgul Botoșani, care au construit biserica cu banii adunați de la membrii breslei și de la alți credincioși. Biserica este construită din piatră şi cărămidă, cu zidurile în grosime de 2-4 metri. Este monumentală ca mărime şi construcţie. În exterior are ornamentaţii formate din mai multe coloane rotunde care se termină cu capiteluri. Are 5 geamuri mari dreptunghiulare, arcuite în partea de sus. Uşa de la intrare în pridvor şi cea de la intrarea în pronaos sunt ferecate în bare şi nituri de fier şi alte ornamentaţii.

Construită în jur de 1770, biserica a fost adusă din Basarabia în Botoșani și apoi strămutată la Cotârgaci (în 1864).